Raspberry macarons





Am promis ca o sa va agasez cu obsesia mea pentru "macarons" si iata ca revin cu o alta postare. De data aceasta va prezint delicioasele "macarons" cu zmeura, o aroma incantatoare si o finete deosebita.


Cat priveste ingredientele si cantitatile folosite, gasiti totul aici. De data aceasta am ales sa obtin niste "cochilii" roz folosind colorant alimentar.
Colorantul alimentar se gaseste sub foarte multe forme, lichida, gel, sau sub forma de pudra. Pentru "macarons" este de preferat cel sub forma de pudra, pentru ca asa cum am accentuat in postarea trecuta, nu trebuie sa mai adaugam umiditate amestecului de albus de ou, zahar si faina de migdale. Daca nu gasiti colorant sub forma de pudra, am aflat ca se gaseste destul de greu, puteti folosi sub forma de gel si in ultima instanta lichid, dar trebuie sa compensati adaugand ceva mai mult zahar si faina de migdale.
Cantitatea de colorant adaugata este la libera alegere, in functie de ce culoare vreti sa obtineti. :-) Acesta se adauga inainte de a incorpora zaharul tos in albusurile batute spuma, obtinandu-se o culoare uniforma cu ajutorul mixerului.


Am incercat sa realizez cateva fotografii in timpul procedeului numit "macaronnage", pentru ca data trecuta nu am avut. Amestecul de zahar pudra si faina de migdale se incorporeaza in albusurile batute spuma, la inceput usor si spre final mai vartos.


In imaginea de mai jos puteti avea o idee de cum trebuie sa arate amestecul ce trebuie "spritat" sub forma delicatelor cochilii. Parca are consistenta lavei.


Aluatul se toarna intr-o punga triunghiulara pentru patiserie, cumparata de la magazinele de specialitate. Aveti o imagine mai jos. Varful se taie, avand un diametru de aproximativ 1,5 cm.


Acum reusesc sa "spritez" cochillile la dimensiuni egale si am constatat ca dimensiunea ideala a acestora este de aproximativ 4-5 cm in diametru. E bine sa le lasati la "uscat" inainte de coacere, aproximativ o ora.


Cat priveste temperatura de coacere si timpul, am mai facut cateva ajustari. Am incercat sa le coc la 285 grade F in loc de 280, pentru 30-35 de minute in loc de 15-25, si am obtinut un rezultat mai bun. :-)
V-am spus ca deocamdata explorez calitatile cuptorului meu.


Cat timp cochiliile mele roz s-au racit, am incercat sa prepar o crema rapida si delicioasa din gem de zmeura si mascarpone. Daca aveti sau gasiti un gem de zmeura de buna calitate, fara seminte, asa cum am folosit eu, rezultatul este si mai bun.


Cu ajutorul unei furculite am amestecat dupa gust cateva linguri bune de gem cu vreo 2 linguri de mascarpone. Trebuie sa domine gemul si aroma de zmeura. Obtineti un delicios si cremos amestec de culoare roz. Daca nu aveti mascarpone, puteti folosi cateva cubulete de unt, sau doar gemul. Fiecare dupa posibilitati si inspiratie.


Cochiliile se potrivesc doua cate doua dupa dimensiuni si se lipesc intre ele cu o cantitate generoasa de crema.


"Macarons" se pastreaza cel mai bine la frigider, maxim o saptamana, iar atunci cand le consumati trebuie savurate la temperatura camerei pentru un gust maxim. Va pot spune ca aceste "macarons" cu crema de zmeura sunt absolut originale si delicioase. Nici nu rezista mai mult de o zi! :-)


Pe viitor o sa va mai povestesc din peripetiile mele cu "macarons"!
Kisses!

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS
Read Comments

0 comentarii:

Post a Comment